Observator Cultural, nr. 222

A fi minoritar in secolul XXI
Gina PANA

In perioada 6-12 mai, sediul Centrului de Studii Ebraice „Goldstein Goren“ al Facultatii de Litere din Universitatea Bucuresti a gazduit doua manifestari internationale importante atit prin tematica aleasa de organizatori, cit si prin calitatea si densitatea informatiilor prezentate de participanti.
Evenimentele au fost organizate de Asociatia IDEE in cooperare cu Centrul de Studii Ebraice „Goldstein Goren“ si Institutul Roman de Istorie Recenta.

Ambele fac parte dintr-un proiect mai amplu, intitulat Identitate Minoritara in Secolul XXI, derulat de catre organizatori cu finantarea Consiliului Europei si sprijinul logistic al Muzeului Yad-Vashem din Ierusalim si al Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington. Ca si in ceilalti ani – pentru ca aceste evenimente culturale sint deja la a patra editie –, seminariile s-au bucurat de prezenta unor oaspeti de seama din tara si din strainatate.
Primul seminar s-a desfasurat in perioada 6-8 mai si a avut o tema extrem de actuala, mai ales in perspectiva viitoarei integrari a Romaniei in Uniunea Europeana, preluind chiar titlul proiectului, si anume Identitate minoritara in secolul XXI. Seminarul a fost impartit pe cinci sectiuni. Prima zi a fost dedicata multiculturalismului si dialogului interetnic si inter-religios (sectiune moderata de Liviu Papadima, Decanul Facultatii de Litere a Universitatii Bucuresti) si problemei identitatii evreiesti in secolul XXI (sectiune moderata de Liviu Rotman, cercetator la Diaspora Research Institute, Universitatea Tel Aviv).

Comunicarile primei zile a seminarului au inclus subiecte incitante. Sectiunea intii a oferit o gama larga de abordari: De la evreitatea Europei la europenismul evreilor (Liviu Rotman, Universitatea Tel Aviv), O societate multiculturala viabila – cazul Banatului (Victor Neumann, Universitatea de Vest, Timisoara), Toleranta romanilor fata de minoritati intre mit si realitate (Andrei Oisteanu, Centrul „Goldstein Goren“), Moralitatea elementara – sasi si romani in satele transilvane (Vasile Morar, Universitatea Bucuresti). Mai specializata – asa cum indica si titlul –, a doua sectiune s-a oprit la aspecte mai concrete, dar nu mai putin interesante: Contributii evreiesti la cultura romana – Moses Gaster (Mariuca Stanciu, Centrul „Goldstein Goren“), Imaginea elitei prin necrologurile din „Egalitatea“ in perioada 1925-1930 (Anca Ciuciu, Centrul de studiere a istoriei evreilor din Romania), Utilizarea tezei „iudeo-bolsevismului“ de catre presa romaneasca in perioada celui de-al doilea razboi mondial (George Voicu, Universitatea Bucuresti), Situatia evreilor din tarile arabe dupa al doilea razboi mondial, 1945-1955 (Cristina Toma, Universitatea Bucuresti).

Cea de a doua zi a seminarului a fost si ea impartita in doua sectiuni: Holocaustul ca problema definitorie a identitatii evreiesti (moderator Andrei Oisteanu) si o sectiune speciala, destinata studentilor Centrului „Goldstein Goren“. Temele prezentate la a treia sectiune au fost: Theologia gloriae si antisemitismul modern. Voltaire, Wagner si Hitler (Gina Pana, Universitatea Bucuresti), Educatia privind Holocaustul (Felicia Waldman, Centrul „Goldstein Goren“), Holocaustul in cultura istorica a Europei postbelice (Mihai Chioveanu, IRIR/Centrul „Goldstein Goren“), Spatiu public, istorie simbolica si perceptia Holocaustului in Ungaria postcomunista (Michael Shafir, Radio Europa Libera).

Sectiunea a patra, destinata studentilor, s-a remarcat prin totala lipsa de inhibitii in tratarea unor subiecte deloc comode, dar necesar de discutat, precum si prin maturitatea abordarii acestora: Imaginea evreului in materialele de propaganda nazista (Ioana Surpateanu), Imaginea evreului in Triod (Anca Harnagea), Antisemitism, antisionism, antirasism in timpul celei de-a doua intifade – reflectate in presa franceza 2000-2003 (Alina Punga), Geneza negationismului in spatiul european (Ana Barbulescu), Rasism, antisemitism, xenofobie: libertatea comunicarii pe Internet (Stefania Nalbant).
A treia zi a seminarului a avut o singura sectiune, cu titlul Mostenirea culturala a minoritatilor nationale – studii de caz, coordonata de generalul Mihail Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara.

Temele prezentate aici au acoperit la rindul lor o paleta larga: Participarea maghiarilor la viata politica din Romania postdecembrista (Anton Niculescu, UDMR), Armenii (Varujan Vosganian, UAR), Despre Comisia internationala pentru studierea Holocaustului in Romania (Mihai Ionescu), Titulatura comunitatii evreiesti din Alba Iulia – punct de reper al evolutiei sale (Ana Maria Caloianu, Universitatea Cluj), Rromii in Samudaripen – Holocaust (Petre Petcut, Bucuresti), Proiectul „Romanian Jewish Heritage“ (Alexandru Florian, AMCER).
Cel de-al doilea seminar a avut loc intre 10-12 mai si a constat intr-o sesiune de comunicari privind predarea problemei Holocaustului in Romania. Ministerul Educatiei si Cercetarii s-a implicat in acest an mai activ decit pina acum in organizarea seminarului, fiind reprezentat de inspectorul general pentru istorie, Doru Dumitrescu, si invitind in mod direct profesori de istorie si inspectori din Bucuresti si din tara sa participe la comunicarile si dezbaterile organizate de Asociatia IDEE, impreuna cu Centrul „Goldstein Goren“ si IRIR.

Imbucurator a fost faptul ca la acest seminar au participat si elevi din clasele de liceu, demonstrind astfel interesul fata de acest subiect, pe care unii profesori prefera inca sa il ignore, dat fiind ca pentru predarea Holocaustului este alocata o singura ora pe an, si aceea optionala. S-au facut totusi progrese, datorate mai ales acelor profesori care au derulat din proprie initiativa diverse proiecte avind Holocaustul drept tema centrala.
Prima zi a seminarului a fost deschisa de Razvan Piriianu (Central European University, Budapesta), care a abordat interactiv Identificarea si combaterea stereotipurilor/prejudecatilor despre istoria nationala, urmat de comunicarea lui Mihai Razvan Ungureanu – SECI, Viena – cu tema Vecini: Relatiile intre romani si minoritati in trecut. Au fost apoi aduse in discutie doua subiecte mereu actuale, si anume: Forme traditionale si moderne de antisemitism (Leon Volovici, Universitatea Ebraica din Ierusalim) si Negarea Holocaustului (Michael Shafir, Radio Europa Libera).

In cea de-a doua zi a seminarului au fost prezentate comunicari cu temele: Evolutia fascismului si nazismului in Europa si in Romania: influenta asupra minoritatilor (Mihai Chioveanu IRIR/Centrul „Goldstein Goren“), Atitudini romanesti fata de Holocaust (Andrei Oisteanu, Centrul „Goldstein Goren“), Capitolul romanesc al Holocaustului (Liviu Rotman, Universitatea Tel Aviv). Tot aici a avut loc si un workshop despre Modalitatea de predare a Solutiei Finale, sustinut de Ephraim Kaye, director al International School for Holocaust Studies de la Yad Vashem. Profesorul Kaye si-a structurat informatiile astfel incit sa puna punctul pe i, aratind ca toti participantii la punerea in practica a Solutiei Finale au avut posibilitatea sa aleaga daca doresc sau nu sa ia parte la uciderea evreilor.
Ultima zi a fost rezervata vizitelor la Muzeul de istorie al comunitatii evreilor din Bucuresti si la Muzeul Holocaustului, unde au avut loc discutii cu doi membri ai Asociatiei victimelor Holocaustului: Liviu Beris, supravietuitor din Transnistria si Oliver Lustig, supravietuitor al lagarului de la Auschwitz. Intrebarile, multe si variate, puse de catre profesorii de istorie si de catre elevi demonstreaza ca asemenea intilniri cu supravietuitorii sint necesare pentru a cobori uneori discutia dintr-un plan teoretic intr-un plan real, concret, al experientelor la limita, pe care acesti oameni le-au trait.

Comunicarile care au incheiat cele trei zile de seminar privind predarea Holocaustului au fost: Concurenta martirologiei. Holocaust vs. Gulag in Europa de est postcomunista (Mihai Chioveanu, IRIR/Centrul Goldstein Goren), Atitudini ale bisericilor crestine fata de Holocaust in Europa si in Romania (Gina Pana, Universitatea Bucuresti), Soarta evreilor in Europa celui de-al doilea razboi mondial (Carol Iancu, Universitatea Montpellier III, Franta). Tot in cadrul acestei sectiuni, Hary Kuller – cercetator in cadrul Centrului pentru studierea istoriei evreilor din Romania – a prezentat un CD intitulat The Jews of Romania. History, Culture and Civilization, fiecare participant primind din partea organizatorilor si a fundatiei Romanian Jewish Heritage acest material cu informatii importante privind comunitatea evreiasca din Romania, precum si volumul The Holocaust and Romania. History and Contemporary Significance, editat de Institutul pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara, Centrul „Goldstein Goren“ si Diaspora Research Center al Universitatii Tel Aviv in 2003.

Seminarul s-a incheiat cu dezbaterea pe tema posibilitatii editarii pe plan local a unor materiale destinate predarii problemei Holocaustului, care sa trateze in mod adecvat capitolul romanesc al acestuia.
Reusita acestor seminarii a constat in faptul ca toate comunicarile au suscitat intrebari, discutii si comentarii interesante, iar aceasta interactivitate a lasat sa se intrezareasca posibilitatea de-tabuizarii unor subiecte care au fost prea mult timp ocultate.